Ocaziile spirituale rare pe care ni le oferă perioadele pline de incertitudine

Opportunities

Poate că aceasta este o ocazie rară în care să pun în practică liniștea – să invit Spiritul și să învăț cum comunică Acesta cu mine, să recunosc mâna Domnului în viața mea, să îmi dau seama cât de deschise sunt cerurile pentru mine – „[să-L ascult]”, cu adevărat, pe Salvatorul meu așa cum ne-a invitat președintele Russell M. Nelson pe noi toți să facem.

Sunt o persoană foarte agitată – o persoană care stă trează noaptea retrăind întâlniri neimportante și jenante din fiecare zi și făcându-și griji neîncetat cu privire la lucruri care „s-ar putea” întâmpla. Așadar, vă puteți imagina ce am trăit în ultimele săptămâni din cauza conferințelor de presă în care s-a declarat stare de urgență, s-a anunțat închiderea templelor și anularea adunărilor Bisericii și din cauza miilor de cumpărători panicați.

M-am simțit ca o marionetă, neliniștea și temerea controlându-mi corpul, lăsându-mă distrusă și extenuată până la sfârșitul fiecărei zile. Poate că v-ați simțit la fel. Dar, deși aceasta este o perioadă plină de incertitudine, un lucru de care sunt sigură este că aceasta este o perioadă în care avem ocazii și revelații unice. Mai jos sunt câteva exemple. 

Ocazia de a fi liniștiți

Sunt o persoană curioasă. Nu îmi place să stau într-un loc. Nu mă simt confortabil când e liniște. Deseori ascult cărți audio sau mă uit pe rețelele de socializare pentru a-mi umple timpul liber. Dar încerc să fiu mai atentă la ce se întâmplă în viața mea și mi-am dat seama că folosesc distragerile pentru a mă proteja de neliniște și de recunoașterea sentimentelor neplăcute. Oricât de mult mi-ar displăcea să le recunosc în acel moment, când nu îmi permit să simt ce este în interiorul meu și să fiu liniștită, totul se adună în interior până în momentul în care de-abia mai pot simți ceva, inclusiv Spiritul.

Deși sunt momente în care trebuie, cu siguranță, să mă ridic și să reacționez la ce se întâmplă în jurul meu, uneori, faptul de a fi liniștită este esențial pentru trăirile mele și, mai important, pentru sănătatea mea spirituală. Președintele M. Russell Ballard ne-a învățat: „Fiecare are nevoie de timp pentru a medita și a contempla… Deseori, suntem atât de ocupați și lumea este atât de gălăgioasă, încât este greu să auzim cuvintele cerești «fiți liniștiți și să știți că Eu sunt Dumnezeu»”.

Ocazia de a ne reconecta

Distragerile lumii mă pot deconecta uneori de la ce este mai prețios și mai important. Vârstnicul Dieter F. Uchtdorf a rezumat unele dintre lucrurile care contează cel mai mult spunând: „Pe măsură ce ne întoarcem către Tatăl nostru Ceresc și căutăm înțelepciunea Sa în privința lucrurilor care contează cel mai mult, noi învățăm în repetate rânduri importanța celor patru relații cheie: cu Dumnezeul nostru, cu membrii familiei noastre, cu semenii noștri și cu noi înșine”.

Știu că aș putea să fac o treabă mai bună din îmbunătățirea acestor relații esențiale din viața mea. Și, chiar și când ni se cere să fim mai izolați din punct de vedere fizic, suntem binecuvântați cu timp pentru a face o introspecție, a vorbi cu Dumnezeu, a petrece timp cu oamenii pe care îi iubim și a le sluji altora – în special prin binecuvântarea tehnicii.

Templele pot fi închise, dar munca de istorie a familiei nu se oprește. Adunările Bisericii pot fi anulate, dar faptul de a învăța și de a le împărtăși altora Evanghelia nu este (mulțumesc programului Vino și urmează-Mă). Și, având acces limitat la a petrece timp cu anumite persoane și a merge în anumite locuri, pot recunoaște mai bine că singura persoană la care am acces nelimitat este Tatăl Ceresc. Când mă străduiesc să am o legătură cu El, Îi pot asculta întotdeauna pe El și pe Fiul Său, Isus Hristos. Sper să pot folosi această ocazie pentru a mă reconecta, a recunoaște binecuvântările Evangheliei și a ține legătura cu oamenii cei mai importanți.

Ocazia de a ne perfecționa credința

Cu câteva luni în urmă, conduceam pe panta unui munte într-o noapte foarte încețoșată. Ceața era atât de densă, încât, la un moment dat, nu am văzut decât un perete alb înaintea mea. Degetele mele erau încleștate în jurul volanului și stomacul mi se strângea din cauza stresului. Dar am avut încredere că voi ajunge în vârful muntelui dacă voi continua. Deodată, ceața a dispărut ca și cum nu ar fi existat niciodată.

În timp ce priveam în jos, de pe vârful muntelui, putem să văd totul foarte clar mai jos. Am început să mă gândesc la acele momente „încețoșate” pe care le putem avea în viață. Simt că această pandemie este unul dintre acele momente încețoșate. Deși nu pot vedea ce urmează și incertitudinea cu privire la viitor și panica molipsitoare pot părea ca ceața albă și sufocantă, pot avea încredere că Dumnezeu poate vedea tot ce eu nu pot vedea. El poate vedea ce este înaintea noastră și ne poate conduce prin aceste perioade. Tot ce ne cere este să continuăm să mergem înainte cu credință, urmând îndemnul profetului Său și ținându-ne strâns de ceea ce știm că este adevărat.

Cred că a avea credință înseamnă a alege să merg înainte în fiecare zi, având încredere în Domnul că totul va fi bine, chiar și atunci când am temeri. Acesta este un lucru atât de greu de pus în practică, dar știu că îmi poate perfecționa mărturia în moduri uimitoare.

Când simt că nu mai pot face nimic, pot alege să mă încred în Dumnezeu. Sunt alinată de cuvintele lui Alma către Helaman: „Căci eu știu că oricine își va pune nădejdea în Dumnezeu va fi sprijinit în încercările și în necazurile sale și în suferințele sale; și va fi înălțat în ultima zi” (Alma 36:3).

Dacă vă simțiți ca mine și neliniștea și temerea vă copleșesc chiar acum, acordați-vă timp să fiți liniștiți, să vă reconectați și să-L ascultați. Sper să găsiți tăria și pacea pe care le aduc Evanghelia lui Isus Hristos. Știu că eu le-am găsit.

 

Note: