Mă bucur ca am ocazia sa va împărtășesc câteva cuvinte despre plecarea mea la Templul Madrid. Pentru mine a fost o experiență frumoasă deoarece mi-am îndeplinit două vise in același timp: Să merg la templu și să văd pentru prima dată o țară străină. De cum am intrat în templu, am simțit acea pace și liniște pe care o poți simți numai în casa Tatălui Ceresc. Oamenii de acolo erau precum niște îngeri. Mă bucur ca am putut face botezuri atât pentru bunicile mele, cât și pentru alte persoane din anii 1800-1900. Este un sentiment foarte plăcut să știi că poți ajuta alţi oameni. Sunt recunoscătoare și vreau să mulțumesc acelor oameni care au făcut posibilă plecarea mea la templu. Sunt recunoscătoare că Tatăl Ceresc m-a ales să fac parte din aceasta Biserică adevărată. Depun mărturia mea în numele lui Isus Hristos , amin.
Lăcrămioara Mioara Țînțăreanu (18 ani, Constanța)
Călătoria la templu a fost o binecuvântare foarte mare pentru mine! Sunt recunoscătoare pentru ca am putut să merg acolo și că am avut persoane atât de minunate cu mine! A fost pentru prima dată la templu și a fost aşa de frumos! Templul e un loc minunat. Eram atât de îngrijorată că nu vom ști cum să ajungem la templu, că nu voi ști ce să fac când voi intra în templu, că nu ne vom descurca. Eram îngrijorată de fiecare lucru simplu. Dar când am ajuns acolo, am simțit îndurarea blândă a Domnului. Totul a mers bine, am avut tot ceea aveam nevoie. În templu am simțit spiritul foarte puternic, poate mai puternic ca niciodată. Dar a fost unic, într-un fel în care nu am mai simțit vreodată! A fost minunat! Sunt recunoscătoare pentru cei care au făcut posibilă această călătorie la templu! Ştiu ca Isus Hristos trăiește și că aceasta este Biserica adevărată! În numele lui Isus Hristos, amin!
Nate Machpash (Panduri, București)
Sunt foarte recunoscător că am avut oportunitatea să merg pentru prima oară la templu și să vizitez o altă țară în același timp. Sunt, de asemenea, foarte recunoscător să fiu membru al acestei Biserici.
Mihaela Chiriță (Galați)
Cum să vă descriu cum a fost pentru mine experiența la templu? Sincer, nu credeam că voi mai ajunge. Aveam 2 ore dormite din 48 când am ajuns în Madrid și am sperat doar să rezist până luni seara când speram să mă odihnesc. Am plecat cu bagajul fizic și cel psihic mult mai încărcat de stresul acumulat la muncă și de neajunsurile personale. Nu am sperat că se va schimba ceva radical. Și totuşi s-a întâmplat. Nu numai ca am ajuns să mă cunosc mai bine pe mine, dar chiar dacă au fost numai 3 zile am reuşit să îmi pun gândurile în ordine, să îmi restabilesc prioritățile, să îmi dau seama ce e cu adevărat important. Nu e ușor pentru nimeni. Cu toți avem parte de momente din care nu știm cum vom ieși. Și Dumnezeu nu numai că ne este alături, ci și vrea să fim atât de iubitori încât să îi ajutăm și pe ceilalți chiar dacă noi trecem prin momente dificile în aceeași perioadă. Este cea mai importantă lecție pe care am învățat-o la templu. Poate celui de lângă noi îi este mai greu decât ne este nouă sau poate nu. Asta nu contează. Dumnezeu nu ne ajută în funcție de gradul de dificultăți fin viață. Dumnezeu ne ajută pentru că ne iubește pe toți la fel. Dacă I Se cere ajutorul în rugăciune, El va fi acolo pentru a Se asigura că vom fi bine. Dacă ni se cere ajutorul și putem schimba ceva, să o facem. Nu vom reuşi poate să schimbăm atitudinea cuiva într-o zi. Poate dura mai mult, aşa cum a fost la mine atunci când am ajuns în Biserică și priveam lucrurile foarte negativist. Dar dacă Dumnezeu a făcut o minune și m-a schimbat, a făcut-o cu un scop. Acum am o atitudine pozitivă. Nu pentru că e totul perfect, ci pentru că am realizat că sunt binecuvântată cu atât de multe daruri. Pot munci pentru a-mi asigura stabilitatea financiară și simt atât de multă iubire în suflet. Președintele Iachimov ne-a ținut o lecție în fața templului marți seara și ne-a spus să vedem miracolele din jurul nostru. În fiecare seară, înainte de culcare, să ne gândim la un miracol pe care l-am văzut. Să vedem cât de mult Dumnezeu lucrează prin toți copiii Săi. A meritat pe deplin să ajung la templu, să cunosc oameni minunați, să fac botezuri pentru cei morți și să ajung acasă ca să apreciez tot ceea ce îmi oferă Dumnezeu.
Sîrbu Leonard (Craiova)
Eu vin în această Biserică de 6 ani. Prima oară am venit la cursurile de limba engleză, în 2010, după care am început să vin și duminica, la împărtășanie, și mi-a plăcut mult. Am fost botezat anul trecut, pe data de 17 octombrie, pășind în împărăția lui Dumnezeu și ascultându-I poruncile. Auzind mereu la Școala de duminica și la împărtășanie vorbindu-se despre temple, simțind binecuvântările lui Dumnezeu, cel mai important lucru după botez a fost să intru în Casa Domnului, lucru care s-a întâmplat la Madrid. În templu, am simțit puterea Duhului Sfânt mai mult ca oricând. L-am simțit și pe Tatăl nostru Ceresc lângă mine. Am fost botezat pentru persoane decedate, de origine spaniolă, și am reușit să o botez și pe mama mea, care a murit acum 10 ani, cu ajutorul surorii Emilia Bobeanu, din București. Acum sunt sigur ca mama mea este cu Tatăl nostru din Ceruri. Anul viitor o să merg sigur la următoarea călătorie la templu pentru ca-L iubesc pe Tatăl nostru Ceresc și pe Salvatorul nostru Isus Hristos.
Margareta Gheorghe (Bacău)
După minunata experiență pe care am avut-o de a călători pentru prima dată cu avionul, și de asemenea, de a merge la un templu și de a intra în el, mărturisesc că a fost o experiență minunată care nu poate fi comparată cu nimic de pe aceasta lume. Totul s-a petrecut ca într-un vis frumos. Am făcut botezuri pentru 5 persoane. La început, mi-a fost teamă, deoarece îmi este frică de apă, dar m-am rugat la Dumnezeu să mă ajute și, într-adevăr, prin citirea scripturilor și respectarea principiilor Evangheliei, Duhul Sfânt a fost lângă mine. Astfel, mi s-a întărit și mai mult convingerea că Tatăl Ceresc există, la fel și Isus Hristos și Duhul Sfânt și, dacă crezi cu adevărat în El, Duhul Sfânt este întotdeauna lângă tine, te apară și te protejează. Îmi depun mărturia ca această Biserică este adevărată, precum și Cartea lui Mormon și că, mergând la templu, am avut privilegiul de a-mi reînnoi legămintele cu Dumnezeu. Mergând la templu, am acționat ca împuternicit pentru cineva care a trecut dincolo de văl. Prin credinţă și prin respectarea principiilor Evangheliei devenim demni de aceste rânduieli sacre, iar noi facem un legământ și dăm din resursele noastre de timp și bani în interesul Împărăției lui Dumnezeu pe pământ. În numele lui Isus Hristos, amin!
Nuță Georgeta (Panduri, București)
Sunt membră a Bisericii din 2001. Pentru o perioadă de un an și jumătate, având probleme de sănătate și sociale legate de familie și Biserică, am cerut să fiu scoasă din listele de membri ale Bisericii, deși fusesem de zece ori la Templu, de opt ori la templul din Frieberg, Germania și de două ori la Templul din Kiev, Ucraina, având chiar bucuria de a-l îmbrățișa, alături de alți membri, pe președintele și profetul Thomas S. Monson la dedicarea Templului din Kiev, pe 29 August 2010. Am rămas fidelă legămintelor făcute în templu, am continuat să merg regulat la Biserică, să primesc sau să fac vizite, să citesc zilnic din scripturi, să vorbesc despre Evanghelia restaurată și doctrina Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, să slujesc altora și să memorez imnurile. După acel timp de grele încercări spirituale, același președinte care îmi acceptase cererea de excludere din rândul Bisericii, m-a îndemnat să redevin membră. Am avut o clipă de ezitare, dar am spus ca îmi doresc să fiu membră, iar dânsul m-a sfătuit să am din nou lecții cu misionarii și să stabilesc data botezului. Pe 23 august 2014 a avut loc botezul meu într-un cadru relativ restrâns, dar spre surprinderea mea, în aceeași zi, am fost confirmată și am primit darul Duhului Sfânt. M-am simți umilă când președintele de ramură și misionarii au pus mâinile pe capul meu, sub pălăria care înlocuia peruca udă în timpul botezului. Mi-a fost greu să accept în acel moment că ei să cunoască faptul că eu sunt bolnavă. Ascundeam boala mea de ceva timp și nu voiam să fiu compătimită. Luptasem un an și jumătate, fără să știe nimeni, cu tratamente și temeri, nici măcar fiul meu nu știa că sunt bolnavă, iar acum, când aveam speranță că totul va fi bine, voiam ca această suferință să rămână între mine și Dumnezeu. Îmi doream nespus de mult să mă întorc la templu și am reușit să fac acest lucru in octombrie, la Templul din Madrid, alături de alți frați și surori. A fost o experiență deosebită! Mărturisesc că eu știu că Evanghelia restaurată, Biblia și Cartea lui Mormon sunt adevărate, sunt lăsate de Dumnezeu pentru ca noi să putem avea cunoaștere divină. Știu că Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă are doctrina adevărată. Știu că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, singurul prin care noi putem fi mântuiți. Știu că Dumnezeu există și ne iubește pe fiecare în parte, știu că noi putem comunica cu Tatăl Ceresc prin Duhul Sfânt și că prin multe lucruri credința noastră poate fi încercată, dar în același timp primim mari binecuvântări; știu că lucrările din templu sunt adevărate și că avem în aceste zile un profet prin care Dumnezeu ne comunică voia Sa și ce trebuie noi să facem ca să putem primi atât binecuvântări pe pământ, cât și exaltarea.
